Mihaela Ciorbaru
În vara anului trecut, în prezenţa prefectului judeţului, a preşedintelui Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive şi a primarului comunei Saligny, ni se aducea la cunoştinţă că administraţia locală a emis (n.r. – pe 2 august 2011) certificatul de urbanism pentru întocmirea Planului Urbanistic Zonal în vederea construirii „Depozitului final de deşeuri de slabă şi medie activitate – DFDSMA“. Numai că proiectul nu se va realiza întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis miercuri, 25 ianuarie, o decizie definitivă şi irevocabilă împotriva proiectului respectiv.
Decizia ICCJ s-a pronunţat în urma acţiunii în instanţă înaintate încă din mai 2010 de reprezentanţii Greenpeace şi Centrul de Resurse Juridice. Aceştia cereau Curţii de Apel Bucureşti suspendarea autorizaţiei parţiale de amplasare a Depozitului Final de Deşeuri Slab şi Mediu Radioactive pe raza localităţii Saligny. Cele două structuri au invocat în acţiunea lor faptul că depozitul urma să fie realizat la mai puţin de un kilometru depărtare de gospodăriile localnicilor, nu s-au realizat consultări cu membrii comunităţii, iar pe aria respectivă ar fi urmat să fie defrişate peste 10 hectare de pădure.
Deşi procesul a fost pierdut în primă instanţă, ICCJ a admis recursul şi a suspendat autorizaţia parţială ce fusese emisă de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) în beneficiul Agenţiei Nucleare pentru Deşeuri Radioactive.
Asigurări de prisos
Anul trecut, preşedintele AN&DE, Ion Năstăsescu, susţinea în faţa presei centrale şi locale că depozitul de deşeuri de la Saligny va fi proiectat şi construit astfel încât să asigure depozitarea pe termen lung a deşeurilor de slabă şi medie activitate rezultate din exploatarea, întreţinerea şi dezafectarea celor două unităţi nucleare de la Cernavodă aflate încă în funcţiune, dar şi a unităţilor 3 şi 4 care vor fi construite. Depozitul respectiv urma să ocupe 40,11 de hectare – 22 ha fiind suprafaţa alocată strict depozitului. Potrivit primarului comunei Saligny, Gabriel Tătulescu, circa 50% din arie aparţine cetăţenilor ce deţin titluri de proprietate, 30% Ocolului Silvic, fără să fi făcut vreo investiţie acolo, iar restul este teren neproductiv al Consiliului Local Comunal. Edilul şef din Saligny a dat asigurări că pentru a derula fără probleme proiectul se va face, pe lângă dezbaterile publice prevăzute de legislaţia română, şi un referendum, astfel încât localnicii să îşi poată exprima opţiunea. „În funcţie de rezultatul referendumului, depozitul destinat deşeurilor de medie şi slabă activitate se va realiza sau nu pe teritoriul comunei“, a precizat primarul Tătulescu.
„Calculele“ AN&DR, date peste cap
Din cele 37 de posibile amplasamente analizate, criteriile impuse au fost îndeplinite doar de localităţile Saligny, Cernavodă şi Mireasa, în final optându-se pentru prima. În acest an, AN&DR urma să lanseze licitaţia pentru elaborarea documentaţiei de urbanism necesare aprobării CL Saligny a PUZ-ului. După consultarea comunităţii cu privire la realizarea depozitului, trebuia să aibă loc şi o consultare transfrontalieră cu vecinii bulgari. În cazul în care totul decurgea bine şi, conform estimărilor, în 2013 CNCAN emitea autorizaţia de amplasare a depozitului, în 2014 se aproba, prin lege, amplasarea acestuia, iar Primăria Saligny emitea certificatul de urbanism în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. În 2015, Guvernul urma să aprobe documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivului, în 2016 CNCAN emitea autorizaţia de construire, iar CJC ar fi trebuit să elibereze, cu avizul Primăriei Saligny, autorizaţia de construire. Una peste alta, se estima ca în 2019 CNCAN să elibereze autorizaţia de operare pentru depozitul de deşeuri de slabă şi medie activitate – primele opt celule de depozitare şi în acelaşi an autoritatea competentă în protecţia mediului să dea autorizaţia de mediu.
